Ilies: Jurnal de deplasare (episodul 1)

 În sezonul 1991-1992, în retur, într-o zi călduroasă de vară, m-a luat tata cu el la meci. Aveam 12 ani şi era prima deplasare în care am mers cu el în galerie. Era etapa a 30-a, eram în B  şi ne era de ajuns şi un egal pe stadionul "Dealul Florilor" pentru a mai rămâne pe prima poziţie care ducea în prima ligă. 

Meciul era televizat, printre puţinele meciuri de B care s-au transmis la acea vreme. 

La Baia Mare în poartă era Vasile Mare iar pe teren Romică Buia, Catalin Azoiţei, Leo Grozavu si Cristian Vasc. Mai erau Bumb, Andrei şi alţii, o echipă foarte bună. La noi jucau Buliga, Ion Gigi, Apachiţei, Pojar, Colceag în poartă, Falub, Jenei, Dican, Marius Popescu, iar antrenor Ioan Sdrobiş, cel ce a  încropit o echipă care după 34 de etape a reuşit sa strangă 57 de puncte, a marcat 82 de goluri şi a primit doar 10.

La centru a arbitrat Constantin Gheorghe, din Suceava, care în minutul 65 a dictat penalty pentru noi, transformat de Francisc Dican. Bucuria noastră nu a durat mult, deoarece gazdele au reuşit egalarea, tot din penalty, transformat de fostul antrenor de la " U" Leo Grozavu, în minutul 74. 

S-a terminat 1-1, spre bucuria celor 600 de uişti prezenţi la meci. După joc am stat o oră în stadion, iar la ieşire am avut probleme, aproape toate geamurile de la cele 8 autocare cu care am făcut deplasarea fiind sparte. Am venit înfăşurat în perdeaua de la geam, iar o parte aveau capurile sparte. A meritat, echipa ne-a făcut o mare bucurie, prin ambiţia şi caracterul de care au dat dovadă.

La întoarcere, echipa şi suporterii au sărbătorit promovarea la popasul "Doua Veveriţe", unde s-a cantat şi s-a baut bere în cantităţi foarte mari. Suporterii erau extraordinari, exista respect, şi se ajutau uni pe alţii, era o plăcere să mergi în deplasare. A fost o deplasare care mi-a rămas pe retină şi cu siguramţă voi relata şi alte deplasări memorabile, în alte editoriale. 

Au urmat pentru mine ani întregi de deplasări, cu multe peripeţii, multe insuccese, bucurii mai puţine, dar nu am renunţat sa merg în deplasări până anul acesta, când am luat decizia să nu mai merg deloc la meciurile din afara Clujului şi nici în galerie, din cauza conflictelor interne şi "degradării" permanente a unor suporteri din peluză.

Sufletul îmi va rămâne alături de "U" şi voi duce în cotinuare buna desfăşurare a site-ului suporterilor, la care sunt voluntar.  M-am hotărât să scriu la insitenţele mai multor uişti şi sper să nu va plictisesc cu postările mele. 

Cu stimă şi respect pentru întreaga suflare uistă, 

Alexandru Ilieş