Faragau: Onoare si respect

Salut. Asta este primul meu editorial, si probabil ultimul.

De ceva timp, defapt de mult timp, am observat ca suntem dezbinati, ca certurile intre noi s-au gravat, de la discutii civilizate s-a trecut la injuraturi si amenintari. Da, probabil nu stiu atatea ca voi, nu stiu toate dedesubturile, dar probabil ca nici nu vreau sa le stiu si e mai bine asa.

Unde a disparut prietenia, dragostea dintre noi? Unde a disparut onoarea? Oare chiar asa au reusit sa ne dezbine dusmanii, incat sa ne uitam prietenii si fratii? Sa ne amenintam noi intre noi, care pana la urma urmei sustinem acelasi simbol, aceeasi idee? Tind sa cred si sper ca acea flacara ce ne uneste inca arde in fiecare dintre noi, ca sta sa reizbucneasca. Cuvantul iertare va este chiar asa necunoscut?

Ar trebui sa dispara toate aceste certuri, sa ne iertam unul pe altul, nu conteaza cat de grav am gresit. Ar trebui sa ne fim uniti, nu dezbinati. Ar trebui sa sustinem impreuna aceasta idee, nu pe grupuri. Daca nu ne putem ierta prietenul si fratele care ne-a gresit, inseamna ca nu ne putem ierta nici pe noi, si probabil, poate nu chiar acum, dar aceste lucruri ne vor macina mai incolo.

Trebuie sa sustinem DOAR IMPREUNA aceasta idee, fara sa ne pese la cine merg banii din bilete si abonamente, cat costa abonamentele sau biletele, cine ne este patron, pentru ca "U" nu inseamna AMP sau valter tomberon, "U" inseamna puritate, dragoste, onoare, si mai mult decat atat, "U" suntem noi si cei ce iubesc acest simbol.

Astia suntem noi cu adevarat:

 , nu sleata actuala de certareti.

Va rog eu, lasati la o parte aceste tampenii, si haideti sa cantam cu totii uniti pentru simbol!

Sabin-Alexandru Faragau