Ar fi trebuit să debutez cumsecade şi cum se cade, cu ceva text mai cuminte. Dar nu am scris de mult şi nu imi stă bine să bag faine, imaculate şi cuminţi, din start. Spune lumea ca m-am damblagit definitiv. Aş scrie şi mai rele, dar sunt musafir şi mă scoate Gelu din casă cu sucitorul, că-i sucit dictatoru'. Cum ne-o pus el, forţat, să ne amintim numele, dincolo pe GB, de nu mai ştim care cu cine vorbeşte... Aşa îi încurc, de era să îl înjur pe unul AdrianCin, nesimţitu'. Cum au curmat, criminalii de la ucluj.ro, vieţi venerabile de postaci, lungi de maximum o săptămână. Cu pericolul sadic ameninţându-mi cocoaşa şi cu sabia deasupra capului, revin la ale mele şi mă produc cu o tentativă de text.

Mă gândesc cum stau treburile la Federaţie şi Ligă. Cum ii setează Naşul si Corleone, pe jandarmi şi stewarzi, înainte de etapă? Nu înţeleg, cum comit plictisiţii cu pricina numai prăpăstii. La Cluj, la Bucureşti,  aiurea, numai prostii fac, terorizând publicul. Apropo. Cum ar fi se te intrebe unul:
- Cu ce te ocupi?
- Sunt steward.
- Şi soţia ta ce meserie are?
- Pilot.

Trăi-le-ar Aviaţia, ce nume şi-au găsit ăştia. Cică, stewarzi... Pe româneşte, evident, se scrie corect "stiuard-stiuarzi", un cuvânt frumos care rimeaza cu "gardul" înfrăţit de pe stadion. L-am şi auzit pe unul la meci: "Înalt ca gardu', prost ca stiuardu'". Dacă le spunea, pe româneşte, "bombalăi", nici nu suna frumos. Îi zgâria la timpan, cu toporul vocalelor neaoş mioritice. Mai bine le-ar spune "ordinari", de la "om de ordine". În fine. Cum poate fi la federaţie, la instruiri, când se întâlnesc? Bănuiesc că vine Naşul la întrunire şi le spune tipilor aştia cu chipiu şi în fustiţe strâmte, tip pantaloni, lungi până la glezne:
- Unu. Dacă vi se face rău, aici, în timpul şedinţei, vomaţi, bă, în punga din buzunarul aflat pe spătarul scaunului din faţă. Să nu-mi murdăriţi plachiu' şi siviu', că nu scăpaţi nici cu vesta de salvare! Doi. Să vă intre bine la sfeclă: sunt interzise pe stadioane bannerele cu mesajele: "Mitică să ne pupi la pasărică" şi "Vreau Steaua campioană". Dacă le vedeţi, le arestaţi!
Executanţii pot fi derutaţi. Ce întrebare clarificatoare poate sa pună licuriciul de nocturnă? Ce de dileme esenţiale poate avea fuosforencentul steward, îmbrăcat în tricoul lui Ajax luat pe dos... Cât de greu se lămureşte jandarmul, cu privire la misiunea galactică, de stârpire a unui banner? Cum decid ei, împreună, care mesaj al fanilor este periculos, porcos sau nervos? De exemplu:
- Am înţeles Naşu', mânca-ţi-aş diurna UEFA. Da' lămureşte-mă, Prea-Luminatule, că nu m-au învăţat la facultatea de stewarzi luminoşi. Cei care recunosc oral sau în scris, pe banner, că "Păsărica e campioană" au voie pe stadion,  perverşii?
- Dacă-mi dau numărul ei de telefon, au voie.

Iar eu, dacă mă gândesc mai bine, cred că de aceea le spune "stewarzi", fiindcă fotbalul românesc e în aer. Încă ceva. Îi mulţumesc lui Dumnezeu, că nu mi-a dat un fecior, care să afişeze un banner cu "Vreau pe "U" campioană". Cum a făcut micuţul suporter, la meciul Steaua-Vaslui, dând cu mesaju-n gardul gloriei trecătoare. Eu, în cel mai bun caz, mai că l-aş fi  dezmoştenit pe-al meu copil, dacă ar fi avut astfel de doleanţe meschine. Din motive şi dovezi de stupizenie şi tupeu prost, nu îl mai recunoşteam. Un asemenea mesaj mi s-ar fi părut la fel de ordinar ca ordinarii de mai sus. Aici e toată diferenţa dintre noi şi alţii. De aceea existăm şi iubim. Pentru că "U", spre deosebire de alte echipe, nu trebuie să fie altfel decât este. Nu are nevoie să devină campioană. Nu are nevoie de patroni pe post de zei chei, semichei sau cu creastă, ambalaţi în geacă, şubă sau în vană plină cu şampanie. Aş muri încet să îl văd pe vreunul cu "U" pe piept, care să se fudulească pe la televiziuni, dând din clanţă despre performanţă. Nouă ne ajunge ca "U" să fie cum a fost întotdeauna. Adică, cea mai frumoasă.

Adrian Cinpoeru

P.S. Am înţeles că Don Seriff şi-ar fi dat demisia şi nu va mai fi crainicul nostru. Îl rog să revină asupra deciziei. Sunt mai mulţi cei care îl apreciază, decât eventualii contestatari răutăcioşi. De ăştia e plină lumea şi, dacă nu îi ignori, şi-o iau în cap şi se cred cele mai isteţe gogonele. NUMAI "U"!