Ei: Am câştigat cu 3-0.
Noi. Şi?
Ei: Nu vrem spectatori.
Noi: Vrem sa strigăm "Haide U"
Ei: Vrem jandarmi
Noi: Aduceţi şi câini şi TAB-uri
Ei: Mergem la comisii
Noi: Drum bun. Vă duceţi scroafe, vă-ntoarceţi diboli
Ei: Pleacă Walter
Noi: Rămâne Simbolul!
Ei: Mergem la TAS
Noi. Să vă scărpinaţi în nas?
Ei: Suntem deja campioni
Noi: Nu aţi fost niciodată
Ei: Vom lupta până la sfârşit
Noi: Asta începe să sune frumos. Baftă!
Ei: Avem trofee
Noi. Avem suflet

Cum pot să fie atât de diferiţi? Ce gene greşite au ăştia în oase ca să poată trăi numai în mizerii, hoţie, minciună? Toată ziua zvonistica miliţienească, organizată de Horthy şi condusă de Scrofu, în cârdăşie cu Pop-Puşcaş, cel mai Iuda din oraş, a lucrat. Ultima dumă este că între jucătorii lui "U" sunt doi "vânduţi". Le este frică, încearcă să ne intoxice. Încearcă să presare neîncredere între jucători şi în peluza noastră. Toată ziua stau la TV, precum porcu-n troacă. Câtă diferenţă. Noi vrem doar să vedem fotbal, să ne bucurăm şi credem că îi putem duce pe ai noştri spre victorie. Ei nu mai cred în nimic, decât în jeguri diversioniste. Sunt atât de josnici, încât doar milă şi zâmbete triste mai pot provoca.

Mâine nu va fi altfel ca altădată. Noi nu trebuie decât să nu uităm şi să facem ceea ce istoria ne-a învăţat. Să iubim frumos, să avem încredere şi să ne susţinem echipa. Dacă suntem în stare, vom fi învingători, cum am fost până acum. Alţii au imaginaţie bolnavă, idei, ambiţii şi drumuri aiurea, noi avem doar două cuvinte dragi: NUMAI "U"!  

Adrian Cinpoeru